luni, 30 octombrie 2017

U.S.R.: Istorie succintă a unui congres care demonstrează că politica "altfel" mai are de aşteptat

filă din procesul verbal al alegerilor de delegaţi de la Bucureşti din 15 octombrie a.c., anulate de CNArb

Am tot ezitat dacă să dau share la declaraţia de mai jos sau nu. În general cred că rufele murdare se spală în familie (și chiar am acționat efectiv împotriva unui membru în Biroul Național care se pricopsise cu o adevărată diaree mediatică contra USR) Dar, pe de altă parte, când avem în față un rahat, soluția nu este să-l ascundem sub preș.

Consecințele se pot citi în declaraţia de mai jos, difuzată ieri de deputatul U.S.R. Lavinia Cosma. Desfășurarea faptelor e însă următoarea:

1. Îngrijorat că în mai multe județe facțiunea "liberală" și-a asigurat toți delegații, Biroul Filialei Municipiului București (BM), dominat de nicușoriști, decide să schimbe sistemul de alegere a delegaților pentru Congres, mutându-l de la sectoare în Conferința Municipală (CM).
De fapt, cum sistemul de dinainte de Congresul de la Cluj din mai nu era contestat de nimeni, trebuiau să ceară doar ca votul de validare în CM să fie secret și nu deschis și să se mobilizeze la maxim în sectoare.

2. Biroul Național (dominat de "liberali") și alianța "liberali"-progresiști sesizează faptul și reacționează. Într-o primă fază, ei propun mai multe variante de compromis, unele nu chiar atât de incorecte, dar BM refuză cu încăpățânare. La rândul lui, BN emite decizii care contrazic BM.

3. Are loc CM din 15 octombrie. Cristian Ghinea propune varianta cea mai nedemocratică de vot (dar susținută anterior de nicușoriști)- ca delegații tuturor sectoarelor să voteze pentru toate sectoarele- și nimeni nu se prinde că-și creează premisele contestării la CNArb.
Ce ar fi trebuit să facă nicușoriștii: să respingă propunerea lui Ghinea și să se țină de ultima recomandare BM anterioară CM, care zicea că delegații la CM ai fiecărui sector să voteze numai delegații la congres ai propriului sector.

4. Previzibil, "liberalii" contestă la Comisia Națională de Arbitraj (CNArb) CM din 15 octombrie, iar CNArb, care e dominat tot de ei, anulează scrutinul. De asemenea, CNArb propune un sistem de vot, N/2, de natură să asigure în cazul a două liste concurente de candidați o reprezentare a amândurora, iar BN se grăbește să convoace un CM cu sistemul N/2 valabil numai pentru Filiala București.

5. În 23-25 octombrie are loc noul CM convocat de BN. Majoritatea delegaților nicușoriști boicotează, așa că pe 24 vin doar vreo 6 delegați și balotajele se rezolvă fără cvorum pe 25. Cristian Seidler își retrage candidatura în semn de protest. O serie de filiale și membri, în special Sectoarele 5 și 6, anunță boicotarea congresului și cer amânarea alegerii președintelui și reorganizarea alegerii delegaților la nivelul întregului partid. BN hotărăște că se poate ține Congresul Extraordinar și fără cvorum de prezență (sic!).
În acest moment, BM ar fi trebuit să iasă public să susțină boicotul și să ceară ceea ce cereau S5 și S6. Însă la BM, care, prin decizia de a alinia modul de alegere al delegaților Bucureștiului la practica celorlalte filiale județene, a stârnit toată cavalcada, e liniște.

6. Cu o seară înainte de Congres, Comisia Municipală de Arbitraj București (CMArb) anulează, la sesizarea lui Vlad Gheorghe, CM din 23-25 octombrie. Punând cap la cap deciziile CNArb și CMArb, Bucureștiul nu mai are delegați valabili la congres, ceea ce poate atrage nulitatea congresului dacă cei prezenți la Poiana Brașov ajung să voteze.
În ziua Congresului însă, Mihail Bumbar, vicepreședinte al Filialei București, participă la Congres, iar Roxana Wring, președintele Filialei București, declară în "Gândul" că e un congres cu nereguli, dar nu se poate spune că e aranjat (deși e la fel de aranjat ca alea de la PSD!). Seidler lansează platforma USR Autentic.
Ce ar fi trebuit să facă BM: să invoce cele două decizii arbitrale și să ceară amânarea și reorganizarea Congresului.

Astfel a devenit Dan Barna, exponent al platformei USR Liberal, președinte al USR. Cei care semnează declarația de mai jos, mulți fondatori ai USB/USR, se pare că vor continua să se opună. Cum și cu câtă determinare, rămâne de văzut. #mândrăcorabiamărețecârmaciul

Şi acum declaraţia: 
"Respectarea regulilor este un principiu fondator al USR și începe în interiorul USR. Dacă USR este corupt din interior, el nu își poate îndeplini misiunea publică de a curăța politica românească.
Este așadar de datoria noastra să semnalăm public faptul ca regulile au fost incalcate in mod repetat de catre Biroul Național al USR.
Alegerile de delegați din 15.10. 2017 de la București au fost statutare, dar rezultatul nu a convenit pentru ca 58 din cei 63 de delegați îl susțineau pe Cristian Seidler. Cu acest rezultat la București și cu susținerea din țară (96 de delegați au lipsit sau și-au anulat votul), Seidler ar fi câștigat președinția USR din primul tur - legal, legitim, curat.
Biroul Național a facut tot posibilul pentru a anula alegerile de la București și a organizat alegeri paralele, nestatutare, care au durat 3 zile de “organizat”. S-au făcut multiple abuzuri: votanții au fost desemnați de catre Biroul National, iar pe liste au fost trecute persoane care nu au candidat să fie delegați.
Comisia Municipală de Arbitraj a Municipiului București a constatat aceste nereguli și a declarat alegerile paralele din 23-25.10.2017 nestatutare. Ca atare, Congresul Extraordinar este nestatutar, deoarece a primit delegați aleși nestatutar.
Așa cum s-a vazut și la vot, rezultatul ar fi fost cu totul altul daca aceste incalcari ale statutului nu s-ar fi produs.
Prin urmare, solicitam presedintelui votat ieri la un Congres viciat – precum si celor care l-au impins in fata – sa ia act de situatia creata prin ilegalitatile pe care le-au girat sau chiar instrumentat. Cerem recunoasterea crizei de moralitate si legitimitate de la varful USR, remedierea de urgenta a problemelor si revenirea la principiul respectarii regulilor inclusiv si mai ales in interiorul partidului.
Lucian Stanciu-Viziteu- deputat si presedinte filiala Bacau
Mihai Botez-deputat
Lavinia Cosma-deputat
Cosette Chichirau-deputat
Cristi Ghica-senator
Ramona Dinu-senator
George Dirca-senator
Bogdan Rodeanu-deputat si presedinte filiala Galati
Andrei Plujar-presedinte filiala Caras-Severin
Nicusor Lina-presedinte filiala Teleorman
Catalin Stancu-presedinte filiala Braila
Ana Ciceala-Consilier municipal
Cami Mahalean-presedinte filiala Deva
Cristina Coroblea-Consilier local sector 5
Mihaita Sava-presedinte filiala Buzau
Gabriela Olar-presedinte USR Salaj
Andrei Postica - vicepresedinte Galati Lucian Chiriloi -membru BL Galati
Daniel Zinica -membru BL Galati
Petru Pletea-membru filiala Focsani
Mihaela Roman-membru filiala Buzau
Alin Arsu-consilier municipal
Radu Miruta-presedinte filiala Gorj
Bogdan-Florin Cristea - vicepreședinte filiala sector 2
Catalin Diaconu - membru USR Gorj
Stroie Marius - vicepresedinte USR Gorj
Stoian Laurentiu - membru BL USR Tg Jiu
Bliduti Marius - membru USR Gorj
Bogdan Gradinaru - USR Ilfov
Leonard Oprea - vicepresedinte USR Braila
Ionuț Voinea - vicepreședinte USR Caraș-Severin
Vlad Bucur - membru USR Sector 2
Cosmin Manole-consilier local"

marți, 3 octombrie 2017

Despre revizuirea potenţială a unor procese pierdute pe legea adunărilor publice


Este deja o chestiune de oarecare notorietate preocuparea pe care o am pentru Legea adunărilor publice, în prezent Legea nr. 60/1991. Şi a fost normal să dezvolt această preocupare dacă din 2012 încoace am tot acordat asistenţă juridică pro bono colegilor de proteste care au primit diferite amenzi şi avertismente în baza acestei legi, pe o regulă simplă: cum încep protestele să scadă în participare, cum încep să curgă procesele verbale şi sancţiunile contravenţionale. E drept că, de când s-a tot lăudat Alina Mungiu Pippidi pe la televiziuni despre cum a acordat România Curată asistenţă juridică gratuită în aceste cazuri, aştept nişte onorarii de la respectiva doamnă şi ONG-ul său, dar asta e o cu totul altă discuţie.

Mai mult, în anul 2016 mi-am dus această preocupare până la a elabora alături de activistul Alexandru Alexe şi de avocaţii Alina Turcu şi Adrian Rista un proiect de lege inspirat de legea echivalentă din Republica Moldova, mult mai democratică şi mai modernă decât Legea nr. 60/1991 cu care operăm în România, care a fost introdusă la Senat de deputatul Remus Cernea. Proiectul a apucat să primească avizul pozitiv cu observaţii al Consiliului Legislativ, apoi au avut loc alegerile parlamentare de la 11 decembrie, iar Remus Cernea nu a mai câştgat un nou mandat de deputat. Drept urmare, propunerea legislativă respectivă s-a clasat.

După alegeri, mai întâi Alexandru Alexe a început să insiste pe lângă parlamentari ai USR să promoveze din nou propunerea de lege a adunărilor publice, apel la care au răspuns pozitiv senatorii Florina Presadă şi Mihai Goţiu. Apoi, s-a implicat în acest demers şi Cristian Mihai Dide, unul din cei mai interesanţi activişti din valul 2017, care a reuşit să-l aducă la bord şi pe deputatul USR Adrian Claudiu Prisnel, fost candidat la primăria Craiovei în alegerile locale parţiale de la 11 iunie.

Până însă când proiectul Legea adunărilor 2.0 va fi relansat, trebuie să ne descurcăm cu Legea nr. 60/1991 a adunărilor publice republicată. Despre meandrele acesteia şi eterna dezbatere din jurul articolului 3, cel care fixează excepţiile de la regula declarării prealabile a adunărilor publice, existent în forma actuală din anul 2003, am mai scris: http://marturiilehierofantului.blogspot.ro/2015/06/misterele-legii-adunarilor-de-protest.html. O perspectivă nouă asupra acestei legi aruncă însă răspunsul din imagine la interpelarea deputatului Prisnel, semnat de însuşi Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, cu atât mai suprinzător cu cât exprimă opinii în evidentă discordanţă cu cele ale subordonaţilor săi din Jandarmeria Română.

Astfel, putem citi în răspunsul semnat de doamna ministru că: "În considerarea dispoziţiilor art. 10 coroborate cu cele ale art. 11 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, republicată, precizăm faptul că, în cazul în care organizatorul adunării publice face dovada înregistrării declaraţiei scrise în termenul stabilit de cadrul normativ în vigoare, acesta poate organiza adunarea în cauză, cu respectarea art. 2 din acelaşi act normativ, chiar dacă nu a primit un răspuns scris de la primar." De fapt, în practică, în mod sistematic, lucrătorii Jandarmeriei Române au considerat adunarea publică declarată, dar asupra căreia nu s-au pronunţat comisia de avizare prevăzută de lege şi primarul, ca adunare publică nedeclarată şi au întocmit procese verbale pentru contravenţiile prevăzute de lit. a, c, d şi altele de la art. 26 din sus-numita lege. Iar în perioade mai vechi (2011-2013) s-a procedat chiar şi la ridicarea protestatarilor cu dubele şi conducerea lor administrativă la secţii de poliţie. Este un abuz care s-a tot repetat, de la manifestarea din 10 decembrie 2011, la care m-am mai referit în alte texte de pe blog, până în anul 2017 în care ne aflăm.

Cu relevanţă pentru veşnica dispută care apare în faţa instanţelor de judecată însărcinate cu soluţionarea plângerilor contravenţionale întemeiate pe art. 3 din Legea nr. 60/1991, reamintesc cel cu excepţiile de la obligaţia notificării, Ministerul Afacerilor Interne îl informează oficial pe deputatul Prisnel că: "Totodată menţionăm faptul că adunările publice pot fi desfăşurate vis-a-vis de o instituţie publică atâta timp cât nu intră sub incidenţa art. 5 din Legea nr. 60/1991, care stabileşte locurile în care sunt interzise organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice." Îi rog în această secundă pe toţi comandanţii Jandarmeriei Române şi pe toţi dialogatorii foşti negociatori să citească această frază. Şi să nu mai încerce să subordoneze Legea 60/1991 altor legi, astfel încât să afirme că art. 3 este inaplicabil şi pe trotuare şi pe carosabil, deoarece acestea sunt definite legal drept căi de comunicaţie publică.

În fine, pentru ca să nu uităm totuşi din ce guvern face parte doamna ministru şi cât de competentă e actuala putere, există în răspunsul la interpelarea deputatului Prisnel şi o perlă: "În ceea ce priveşte modul în care Jandarmeria Română delimitează spaţiile din exteriorul sau în incinta sediilor ori a imobilelor persoanelor juridice de drept public sau privat, precizăm faptul că, în funcţie de (...) condiţiile care permit desfăşurarea adunărilor publice potrivit art. 3 din Legea nr. 60/1991, detaliile organizatorice pentru buna desfăşurare a activităţilor, şi delimitarea locului de desfăşurare sunt stabilite de comun acord în cadrul Comisiei de Avizare a Adunărilor Publice organizate la nivelul primăriilor." Cum spuneam şi mai devreme, art. 3 fixează excepţiile de la regula declarării prealabile a adunărilor publice. Faptul că nu se mai declară înainte înseamnă că adunarea respectivă nu mai este discutată în comisia de avizare. Confuzia Ministerului Afacerilor Interne cu privire la acest subiect arată însă încă o dată cum la 14 ani de la introducerea în lege a acestui text ca parte a modificărilor legislative care să facă din România un stat de drept şi o democraţie compatibilă cu Uniunea Europeană, autorităţile române încă încearcă să se comporte ca şi cum el nu ar exista.

În acest moment, sunt din nou în curs procese având ca obiect plângeri contravenţionale împotriva unor sancţiuni aplicate pe baza unor interpretări ale Legii 60/1991 contrare interpretărilor oficiale ale Ministerului de Interne comunicate deputatului Prisnel. Iar răspunsul din imagine ar trebui folosit în instanţă.

Alte multe procese similare au avut loc cu privire la evenimente din anii 2011-2016. Multe au fost câştigate de petenţi, dar altele au fost pierdute. Pentru acestea din urmă, poate ar trebui luată în calcul în acest moment introducerea căii de atac extraordinare a revizuirii, întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 5 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă: "după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor;". Sigur, e de discutat dacă răspunsul oficial din partea autorităţii ierarhic superioare celei care a întocmit procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei şi care a stat în proces la o interpelare a unui deputat constituie înscris reţinut de partea potrivnică, dar merită încercat.

În rest, am constatat cu regret că, în afară de implicarea lăudabilă a deputatului şi senatorilor pe care i-am menţionat mai sus, grupurile parlamentare ale USR au decis să nu includă Legea adunărilor publice pe ordinea lor de priorităţi. Asta deşi USR susţine, nu total nejustificat, că se trage din manifestările "toamnei româneşti" din 2013 şi că susţine cauza protestatarilor #Rezist, deşi, fără #Colectiv, acest partid nu ar fi existat în Parlament.